Banner exchange !
       
Expoziția "Cercetașii României"

      În primăvara anului 1913, la liceul din Blaj se constituie, la îndemnul profesorului Alexandru Borza, prima legiune de Cercetași din România.
      Cercetașii erau sub comanda elevilor din cursul superior, coordonați de profesorul Borza.
      Cam în aceeași perioadă profesorul Gheorghe Murgoci prezintă la București o comunicare despre “boy scouts” pe care i-a întâlnit în timpul unei călătorii în Anglia. Murgoci a propus înființarea unei secții naționale de “boy scouts” sub numele de “Pandurii României”. Principele Carol, viitorul Rege Carol II, a propus ca această asociație să se numeasc㠓Cercetășie”, denumire care a și fost adoptată.
      În vara anului 1913 mai mulți elevi ai Liceului Lazăr din București, inspirați de un articol citit într-o revistă franceză (“Lectures pour tous”) înființează dou㠓patrule de exercitare”. Marin Demetrescu, Directorul liceului, susține această initiativă, iar profesorul Vladimir Ghidionescu li se alătură și ține, în localul liceului, prima conferință despre Cercetășie.
      În Noiembrie 1913 Gabriel Giurgea scrie o broșură despre Cercetășie și o trimite tuturor directorilor școlilor secundare din țară.
      Comandantul primelor patrule de cercetași este Colonelul Grigore Berindei.
      În același timp s-a format și un comitet (Colonelul Berindei, Gabriel Giurgea, Vladimir Ghidionescu, Maior Mandescu, Maior Uica, Capitan Sâmboteanu, Capitan Panaitescu și Capitan Manicatide) care a reprezentat nucleul mișcării Cercetășești organizate din România.
      După izbucnirea războiului Colonelul Grigore Berindei solicită o audiență la Regele Carol I și, în prezența principelui moștenitor Ferdinand, îi explică acestuia rolul și necesitatea Cercetășiei în viața socială a României.
      Principele Ferdinand se dedică trup și suflet mișcării și, în foarte scurt timp se înființează un mare număr de legiuni, purtând nume de Voievozi și Domnițe din trecut.
      Astfel, în 1915, Asociația “Cercetașii României” numara 12.976 membri, organizați în 34 de Legiuni și 58 de Cohorte și având 192 de comandanți și Instructori.
      Comitetul Central al Asociației votează, la începutul anului 1915 “Regulamentul de Administrație” și “Regulamentul Cercetașului”. Asociația este condusă de un Comitet Central cu 25 de membri.
      Pe 8 Aprilie 1915 este promulgată Legea prin care Asociația “Cercetașii României” este recunoscută ca “persoană morală și juridică”.
      La 23 Aprilie 1915 se ține, la București, primul Congres al Comandanților.
      În perioada 1916-1918, ani în care România a participat la război, activitatea cercetașilor a fost legată de efortul de război și plină de acte de eroism.
      După război a urmat o perioada de aproximativ 10 ani, până în 1929, destul de confuză și dezorganizată.
      Activitatea a fost practic reluată în vara anului 1930 odată cu prima Jamboree Națională de la Piatra Neamț.
      A doua Jamboree Națională s-a desfășurat între 5 și 30 Iulie 1932 la Sibiu (Dumbrava Sibiului) și a avut un enorm succes.
      La Jamboreea de la Sibiu au participat peste 2500 de cercetași cazați în peste 1500 de corturi și reprezentând 60 de organizatii naționale și internaționale.
      La Jamboreea Națională de la Sibiu a participat și Directorul Biroului Internațional al Cercetășiei, Sir HUBERT MARTIN, prieten și camarad al legendarului Sir ROBERT BADEN-POWELL, creatorul Cercetășiei.

Cristinel POPA