In memoriam Leonard Paşcanu

Ultima actualizare la data: 17 decembrie 2021

4 ianuarie 1952 – 01 noiembrie 2021

1992 – 2000 vicepreşedinte al Federaţiei Filatelice Române

2000 – 2008 Preşedinte FFR

2008 – 2012 Preşedinte de Onoare al FFR

2012 – 2021 Preşedinte al FFR

În acest început de noiembrie sumbru a trecut pragul veşniciei Leonard Paşcanu, preşedintele în funcţie al Federaţiei Filatelice Române.

S-a născut în plină iarnă, la 4 ianuarie 1952, la Vaslui, oraş privilegiat de domnitorul Ştefan cel Mare şi unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova.

A început să colecţioneze timbre printr-o întâmplare. Când era mic, la vârsta de 7 ani, mama lui s-a îmbolnăvit grav şi a trebuit să se interneze o perioadă indelungată de timp, aşa încât a fost trimis la mătuşa Fani, căsătorită în acea perioadă cu un ofiţer care lucra la transmisiuni, iar casa familiei era ticsită de aparate ciudate, mare parte creaţie proprie a unchiului. Când unchiul său nu era acasă, copilul Leonard era tare fericit că putea cotrobăi fascinat prin maşinăriile electronice ale unchiului său. Ca să ajungă la un compromis, pentru a nu-i fi deteriorate aparatele, unchiul său i-a propus un târg: „Mi-a zis că-mi dă niste timbre dacă îi las aparatele în pace. Timbrele respective nu aveau vreo valoare, dar mi-au plăcut, nu pot să zic că nu….”.

Revenit la Vaslui s-a înscris la Cercul Filateliştilor din localitate. La vârsta de 10 ani era deja posesorul a trei colecţii, dintre care cea filatelică era păstrată  între paginile cărtii „Legendele Olimpului”. Celelalte două colecţii erau formate din… capace de bere aplatizate pe liniile vechiului tramvai din burgul Sibiului şi una din … ouăle de păsărele culese de prin scorburile arborilor din Dumbrava, celebrul parc sibian lângă care a locuit în perioada şcolii primare. Colecţia filatelică era formată din timbrele care se regăseau în plicuri filatelice cumpărate de la tutungeria de lângă casă.

Prima revista de specialitate pe care o citea pe nerăsuflate a fost „Filatelia”, articolele despre filatelia clasică însă îi dădeau mari dureri de cap. Disponibilitatea către studiul timbrelor, dragostea pentru istorie, cultură şi artă, în cele din urmă destinul, a făcut ca Leonard Paşcanu să aibă flerul  de a cunoaşte când şi cât trebuie investit şi, mai ales, care este valoarea reală a bunului achizitionat. 

Titanii filateliei româneşti – Kiriac Dragomir, Nicolae Tripcovici, Cornel Spineanu, Wily Nathanson, Ilie Demetrescu, Grigore Racoviceanu, dr. Liviu N. Cristea – i-au oferit fericita ocazie de a cunoaşte şi a învăţa lecţii valoroase de filatelie.

În anul 1979, Cornel Spineanu îl coopteaza membru în Comisia de expertiză a fostei Asociaţii a Filateliştilor din România, pentru ca în 1990 să fie ales preşedintele acestei importante comisii, care atestă autenticitatea pieselor filatelice româneşti. În anul 1989, dr. Nicolae Tripcovici, unul dintre cei mai erudiţi filatelişti români, îl numeşte succesorul său la preşedinţia Comisiei de Istorie poştală. În urma acestei desemnări şi a unei pregătiri de excepţie, Leonard Paşcanu este delegat să facă parte pentru prima dată dintr-un juriu internaţional ocazionat de expoziţia SOCFILEX-BACĂU 1989.

Revoluţia din decembrie1989 i-a oferit ocazia de a deveni unul dintre promotorii noii filatelii româneşti. Alături de patriarhul filateliei româneşti, ing. Kiriac Dragomir, inţiază nouă organizare a viitoarei Federaţii Filatelice Române şi este ales, în anul 1992, în cadrul primului Congres democratic, vicepreşedinte al F.F.R. În această postură organizează, sprijină şi îndrumă un număr extrem de mare de expoziţii naţionale şi internaţionale. După mulţi ani, România îşi recăpăta rolul de participantă activă la marile expoziţii mondiale, internaţionale, bilaterale, datorită implicării energice a lui Leonard Paşcanu.

În luna mai 1990, cu ocazia expoziţiei mondiale Stamp World London 90,  participă împreună cu dl vicepreşedinte Titus Orădean la cel de-al 59-lea Congres al Federaţiei Internaţionale de Filatelie, reuşind să susţina prin demersurile realizate reprimirea Asociaţiei Filateliştilor din România alături de membrii F.I.P. Tot în această perioadă bogată în evenimente benefice filateliştilor români, respectiv în data de 11 mai, în sala de conferinţe a hotelului Bloombusburg Crest are loc întâlnirea membrilor Federaţiei Asociaţiilor Europene de Filatelie (F.E.P.A.) în cadrul careia, la deschidere, primul preşedinte F.E.P.A. – domnul Alan Huggins – anunţă admiterea Asociatiei Filateliştilor din România ca membră F.E.P.A.  Leonard Paşcanu anunţă organizarea expoziţiei BALKANFILA 91 solicitând patronajul F.E.P.A., acceptat în unanimitate.

La expoziţia mondială de la Granada, din anul 1992, Leonard Paşcanu primeşte calitatea de membru de juriu pentru filatelie tradiţională şi fiscalotelie, precum şi aceea de membru al Asociaţiei Jurnaliştilor Filatelici.

În anul 1996, Leonard Paşcanu a avut onoarea să fie primul filatelist român primit în Academia Europeană de Filatelie (AEP), la recomandarea preşedintelui de atunci – Robert Françon şi a preşedintelui Federaţiei Filatelice Turce, Salih Kuyat, două dintre marile personalităţi filatelice ale Europei. Academia Europeană de Filatelie a fost înfiinţată în 1977, iar astăzi reuneşte elita filateliştilor europeni, care împreună cu membrii Clubului de la Monte Carlo reprezintă vârful aisbergului filatelic european şi mondial. A legat o prietenie trainică cu preşedintele AEP – dl Jean-Pierre Mangin.

În 1998 devine expert filatelic internaţional al Academiei Internaţionale a Experţilor Filatelici cu sediul la Zurich şi în 2006 expert autorizat al Ministerului Culturii şi Cultelor.

În anul 2004, după eforturi intense, cu stăruinţă, bunavoinţă şi implicarea tuturor factorilor decizionali,  obţine aprobarea înfiinţării Muzeului Naţional Filatelic. Cu implicarea de excepţie a prim-ministrului de atunci – domnul Adrian Năstase – duce la bun sfârşit acest proiect. Inaugurarea are loc în sălile vechiului Palat al Poştelor, actualul Muzeu Naţional de Istorie a României.

Expoziţia Mondială de Filatelie EFIRO 2008 – dedicată aniversării a 150 de ani de la emiterea primei mărci poştale româneşti – celebrul Cap  de Bour,  a constituit evenimentul cel mai important din toate vremurile pentru filatelia românească, o expoziţie de aproape 3.800 feţe de panou, care a întrunit elita filateliei mondiale şi printre ei 80 de expozanţi români, care au demonstrat că pot participa cu brio la o expoziţie de o asemenea anvergură. Aşa cum declara Leonard Paşcanu „Realizarea acestui eveniment a fost foarte dificilă, deoarece implică sume mari de bani şi acordul factorilor de decizie la nivel de ministru, director general al Poştei Româneşti al Federaţiei Internaţionale de Filatelie (F.I.P.). Ca şi în anul 1932, şansa i-a ocrotit pe filatelişti, reunind toate energiile pozitive într-o conjunctură favorabilă organizării primei Expoziţii Filatelice Mondiale în România. Comitetul Director al Federaţiei Filatelice Române, în majoritatea lui, a avut abilitatea să evite toate greutăţile, toate intrigile şi toate relele interne şi externe pentru a putea duce la bun sfârşit EFIRO 2008. Nimic nu ar fi contat din munca noastră de ani de zile pentru promovarea filateliei româneşti, dacă EFIRO 2008 nu ar fi existat. Acei filatelişti care au avut şansă să treacă pragul expoziţiei filatelice mondiale EFIRO 2008 se pot considera pe bună dreptate aleşi ai soartei. Ecourile şi învăţămintele acestei prime expoziţii filatelice mondiale din România nu s-au stins odată cu închiderea expoziţiei de la Romexpo. Ele vor domina viaţa filatelică româneasc decenii întregi de acum încolo şi cu siguranţă vor tulbura apele până în anul 2058 când Poşta Română şi filateliştii vor avea şansa să aniverseze 200 de ani ”Cap de Bour” în România. Prin munca acestui Comitet Director al F.F.R. ales pe perioada 2004-2008, prin contribuţia directă a expozanţilor din România care şi-au pregătit colecţiile ani de zile visând să participe la cea mai mare sărbătoare a poştei şi a filateliei româneşti, am reuşit să transmitem lumii filatelice internaţionale pasiunea şi competenţa cu care se face filatelie în spaţiul Carpato-Dunărean de peste 120 de ani. Avem timbre celebre şi o istorie filatelică demnă de invidiat pentru multe alte ţări”.

EFIRO 2019 – ultimul eveniment filatelic de amploare din ţara noastră, la care a tras cortina, a adus clipe de bucurie în inimile colecţionarilor.

Urma să fie BALKANFILA 2020 – cea de-a 19-a ediţie, la care erau invitate să participe Albania, Bosnia și Herțegovina și Republica Srpska, Bulgaria, Croația, Grecia, Moldova, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, România, Serbia, Slovenia, Turcia, Cipru, invitaţi speciali – Israelul și Egiptul. Era foarte fericit că va putea organiza acest eveniment, dar conjunctura politico-financiară, situaţia epidemiologică generată de răspândirea virusului Covid-19 au pus frână desfăşurării acestui eveniment.

Leonard Paşcanu a fost sufletul revistei FILATELIA, de peste 23 de ani coordonator al Consiliului redacţional, scriind sute de articole şi având pe masa de lucru alte zeci de articole neterminate….. I-am fost alături cu bucuria unui elev însetat de cunoaştere. Am vrut să fie mândru de mine şi de revista la care lucram.

De peste 30 de ani, Leonard Paşcanu a fost omul cheie al Federaţiei Filatelice Române, cel mai longeviv preşedinte, sufletul activităţilor organizatorice din filatelia românească, cel care a făcut filatelia să vibreze la cele mai înalte cote, mare colecţionar, influent membru de juriu, a însemnat foarte mult pentru cei care într-o Românie din păcate tot mai atrasă de anti-cultură, încă mai cred în valoarea culturală a timbrelor, a istoriei poştale, mai cred în camaraderia între colecţionari.

Plecarea lui lasă un gol imens în miscarea filatelică românească. A fost iubit şi respectat.

Iar eu, soţia lui, care v-am aşternut aceste rânduri întru amintirea lui veşnică, îi voi fi alături într-o viaţă viitoare, aşa cum ne-am promis de atâtea ori, pentru a reveni şi a definitiva ce am început, ceea ce timpul nemilos nu ne-a permis.

Dumnezeu să te odihnească în lumina lui, sufletul meu bun!

Julieta Paşcanu
Redactor-şef revista Filatelia