Federatia Filatelica Romana » Realizari filatelice

Ultima actualizare la data: 21 iunie 2023

EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ DE FILATELIE „ANIVERSĂRI SIBIENE – 2023”

Asociația Filateliștilor din județul Sibiu împreună cu Primăria Municipiului Sibiu, Biblioteca Județeană ASTRA și Asociațiunea ASTRA A organizat, în perioada 16-18 iunie EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ DE FILATELIE „ANIVERSĂRI SIBIENE – 2023”.

Expoziția a fost dedicată următoarelor personalități comemorate: Andrei Șaguna (150 de ani de la moarte), Gheorghe Lazăr (200 de ani de la moarte), Samuel von Brukenthal (220 de ani de la moarte), Octavian Goga (85 de ani de la moarte), Onisifor Ghibu (140 de ani de la naștere) și aniversarea a 55 de ani de la apariția ziarului sibian Hermannstädter Zeitung.

La expoziție au participat expozanți din 15 localități din țară precum și din Germania și Republica Moldova. La expoziție s-au înscris 62 de expozanți dintre care 8 la clasa literaratură. Expoziția a cuprins 167 de fețe de panou cu exponate de istorie poștală, filatelie tematică, maximafilie, cartofilie, open și un panou, exponate cu personalități românești și străine, pictură, sculptură, arhitectură, artă populară etc.

Aniversari Sibiene – Palmares maturi

Aniversari Sibiene – Palmares tineri

Comunicat de presa

Români – filatelişti ‘au ba… – vi se mai pregăteşte ceva, de data aceasta cu ocazia manifestărilor celei de-a XLIII-a ediții a Salonului Național ”Mihai Eminescu” care va fi găzduit de Palatul Parlamentului, în sala de expoziții Constantin Brâncuși.

Cu acest prilej, Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti – Gruparea Centenar 2018, în colaborare cu organizatorul acestui eveniment, respectiv Societatea Numismatică Română – Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne ‘Mihai Eminescu’, a realizat şi va pune la dispoziţia celor interesaţi un plic filatelic dedicat acestor manifestări.

Plicul este ilustrat cu patru portrete ale poetului nepereche semnate de maestrul Romulus Harda şi va purta o ştampilă ocazională aprobată de Federaţia Filatelică Română şi omologată de C. N. Poşta Română, cu data de 11 ianuarie a.c.

Aviz amatorilor: tirajul plicurilor este limitat la 30 de exemplare, iar o bună parte dintre acestea vor fi distribuite de prietenul nostru Mihai Costin!(pentru alte solicitări şi detalii, ne întâlnim pe facebook, ca de obicei !)

Să mai amintim că Salonul își va deschide porțile miercuri 11 ianuarie 2023 la ora 15:00 și va putea fi vizitat zilnic între orele 10:00 – 16:00 până la 27 ianuarie a.c.

Serban Drăgușanu

Plicuri realizate de Primaria Comunei Sisesti si Asociatia „Renasterea Sisesteana” jud. Maramures.

Prin Decretul nr.44/2022 publicat in Monitorul Oficial nr. 335 din 5 aprilie 2022 a fost promulgata Legea privind declararea lui Vasile Lucaciu – Erou al Natiunii Romane.

La 1 decembrie 2022, de Ziua Nationala a Romaniei, se implineste un secol de la data inmormantarii marelui tribun, supranumit „Leul de la Sisesti”, data la care sisestenii au dorit sa comemoreze personalitatea eroului natiunii romane prin realizarea a doua stampile postale ocazionale si trei plicuri filatelice.

Dl Erwin Tigla presedintele Asociatiei Filatelice din jud. Caras-Severin a adus un omagiu personalitatii lui Leonard Pascanu prin confectionarea unei stampile postale ocazionale si a unui plic.

Astăzi, 15 octombrie 2022, se împlinesc 100 de ani de la ceremonia încoronării Regelui Ferdinand ca suveran al României reîntregite la Catedrala Încoronării din Alba Iulia la 15 octombrie 1922, moment de referință în istoria devenirii și afirmării în perimetrul european și mondial a statului român modern.
Cu prilejul acestui memorabil centenar, Asociația Filateliștilor din București – Gruparea Centenar 1918 a editat un plic omagial și o ștampilă specială aprobată și susținută de Federația Filatelică Română și omologată de Compania Națională Poșta Română. Tirajul este limitat la douăzeci de exemplare, datorită dificultății de a găsi și achiziționa într-o cantitate mai mare timbrele necesare, la valoarea nominală ce se încadrează în tariful poștei pentru corespondența internă, din seria (ce-i drept, de lux ! ?) emisă de Romfilatelia, serie care are nominalul total de 65.10 Lei (4 timbre + 1 coliță), iar aici n-am mai pus la socoteală colița nedantelată și un bloc de 4 timbre, de asemenea nedantelat, din albumul filatelic emis în tiraj de 273 de exemplare numerotate, cu foițe de argint și aur pe coroanele Regelui Ferdinand, respectiv Reginei Maria…

Serban Dragusanu

În perioada 13 – 16 octombrie a. c. are loc la Liberec, în Republica Cehă, Expoziția Europeană de Filatelie (la care avem și noi câțiva expozanți de soi !…), expoziție care va cuprinde și Salonul Polar LIBEREC 2022…
Cu acest prilej, Gruparea de Filatelie Polară din România și Asociația Filateliștilor din București – Gruparea Centenar 1918 au editat un plic ocazional menit să omagieze și să susțină activitatea filateliștilor ”polariști”, precum și să aniverseze cei 125 de ani care se împlinesc anul acesta de la startul celebrei expediții antarctice ”Belgica” (1897 – 1899) la care a participat ca naturalist, la numai 25 de ani, nu mai puțin faimosul Emil Racoviță (1868 – 1947) savant, explorator, speolog și biolog român, ales academician în 1920 și președinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929…

Serban Dragusanu

Asociaţia Filatelică Timişoara 2022

Să ne aducem aminte de personalități
care au văzut lumina zilei la Reșița: Julius Meier-Graefe,
la 155 de ani de la naștere

Una dintre misiunile culturale însușite de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este cea de a reaminti iubitorilor de cultură și spiritualitate, personalitățile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spațiu de interferențe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate aproape uitată în Banatul Montan, dar care s-a născut la Reșița. Câteva date biografice despre cel comemorat:

Julius Meier-Graefe

Julius Meier-Graefe s-a născut la Reșița, la 10 iunie 1867. Mama lui a murit imediat după nașterea sa și a fost înmormântată în cimitirul german din cartierul Muncitoresc. În anii tinereții am mai știut locul acestui mormânt, chiar fotografiindu-l. Tatăl său, inginerul Eduard Meier, a fost pentru o perioadă angajat la uzinele reșițene. După studii inginerești la München, Julius Meier-Graefe a urmat, după plecarea sa la Berlin în anul 1890, studii de istorie și istorie a artelor plastice.

Prima sa lucrare de critică de artă, redactată în anul 1894, se referă la Edvard Munch. În anul 1895 avea să devină unul dintre întemeietorii revistei „Pan“, din a cărei redacție s-a retras după un an. Apoi, trăind mai ales la Paris, Julius Meier-Graefe s-a transformat într-unul dintre cei mai buni cunoscători ai picturii franceze din secolul al XIX-lea. În scrierea sa în trei volume (apărute: 1904, 1914 – 1924) „Istoria dezvoltării artei moderne“, a consacrat impresionismului francez un loc aparte. Această lucrare – precum și o alta, „Cazul Böcklin“ (1905) – i-a adus reproșul că ar fi polemizat la adresa artei germane. Julius Meier-Graefe a scris monografii importante despre mulți artiști plastici, printre care Paul Cézanne și Vincent van Gogh. Cu pana ascuțită și limbă ageră, el a scris și publicat multe materiale despre arta plastică contemporană lui.

Este cunoscut ca unul dintre importanții antemergători ai impresionismului. Istoricul de artă plastică și scriitorul Julius Meier-Graefe a murit la 5 iunie 1935, în Vevey, Elveția.

Anul acesta, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea a 155 de ani de la nașterea lui Julius Meier-Graefe printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată.

Erwin Josef Țigla

O lună de la izbucnirea războiului de lângă noi

Erwin Josef Țigla

Pentru a marca împlinirea unei luni (24 februarie – 24 martie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 24 martie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 24 martie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.

Români – filatelişti ‘au ba… – vi se mai pregăteşte ceva, de data aceasta cu prilejul aniversării a 150 de ani de la marea ‘Serbare de la Putna’ din 15/27 august 1871. Cu acest prilej, Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti – Gruparea Centenar 2018 a realizat, în colaborare cu Societatea Numismatică Română – Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne ‘Mihai Eminescu’ şi va pune la dispoziţia celor interesaţi un plic filatelic dedicat acestei aniversări. Plicul este ilustrat cu imaginea plachetei aniversare emisă cu acest prilej şi va purta o ştampilă omagială aprobată de Federaţia Filatelică Română şi omologată de C. N. Poşta Română, cu data de 16 august a.c.
Aviz amatorilor : tirajul plicurilor este limitat la 50 de exemplare, iar o bună parte dintre acestea vor fi distribuite de prietenul nostru Mihai Costin ! (pentru alte solicitări şi detalii, ne întâlnim pe facebook, ca de obicei !)

La 15 august 2021 se împlinesc 150 de ani de la marea ‘Serbare de la Putna’, manifestare determinantă pentru definirea identității românești în istorie. Inițiată și marcată, între alții, de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Iraclie și Ciprian Porumbescu, la care s-au asociat tinerii români de pretutindeni, ‘Serbarea de la Putna’ a prefigurat împlinirea idealului unității naționale, realizată câteva decenii mai târziu.

În ziua de 14/26 august 1871 seara, în atmosfera creată de dangătul clopotelor mânăstirii, a avut loc ‘privegherea religioasă’ la mormântul lui Ștefan cel Mare, printre cei prezenți aflându-se Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Gr. Tocilescu, Constantin Istrati, G. Dem. Teodorescu, precum și o delegație din partea Mitropoliei Moldovei. A doua zi, duminică 15/27 august, participanții s-au adunat în fața porticului sărbătoresc și, în prezența a 3000 de oameni, A. D. Xenopol a rostit cuvântarea festivă. Au rămas memorabile cuvintele: ‘Tu, umbră măreață a lui Ștefan cel Mare, coboară-te în sufletul poporului tău și, cu puterea ta de fier, încoardă-ți voința pentru împlinirea acelor datorii pe care natura le impune oricărui popor ce năzuiește către nemurire… Pe mormântul lui Ștefan cel Mare, pe astă amintire comună tuturor, venim noi deci astăzi cu credința într-un viitor comun’.

Serbarea de la Putna, din 1871, reprezentat primul forum al studenților români ce a reunit tineri de pe ambii versanți ai Carpaților. Deși nu a avut un caracter activ și un impact direct asupra politicii perioadei, momentul poate fi încadrat cu succes între manifestările naționale ale românilor din Imperiul Austro-Ungar, alături de „Pronunciamentul de la Blaj”, din 3 mai 1868, sau de „Memorandumul” din 28 mai 1892. Puțini dintre participanţii la momentul 1871 vor mai prinde înfăptuirea Marii Uniri…

Sub optimista deviză ‘nici criza, nici pandemia / nu opresc filatelia’, revenim cu binecunoscuta noastră rubrică:
Români – filatelişti ‘au ba – vi se mai pregăteşte câte ceva !

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti – Gruparea Centenar 2018, împreună cu Societatea Numismatică Română – Gruparea colecţionarilor de medalii şi insigne „Mihai Eminescu”, va pune la dispoziţia celor interesaţi un plic filatelic emis cu prilejul Salonului Naţional „Mihai Eminescu”, care se va deschide publicului în data de 10 iunie 2021 (ora 15:00), la Palatul Parlamentului, în sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi”. De menţionat că această ediţie a Salonului este dedicată comemorării a 132 de ani de la trecerea în eternitate a Poetului Naţional al României (15 iunie 1889) şi se desfăşoară sub genericul „Dor de Eminescu”.

Plicul va purta o ştampilă specială cu data de 10 iunie 2021, conform imaginii prezentate aici. Aviz amatorilor: tirajul e limitat la 30 de exemplare! (pentru detalii, ne întâlnim pe facebook, ca de obicei !)

2021 – Anul Mitropolitului Bartolomeu.

La 31 ianuarie 2021 s-au împlinit 10 ani de când Domnul l-a așezat la dreapta Sa.

Astăzi, 18 martie 2021, aniversăm 100 de ani de la nașterea martirului, scriitorului și slujitorului lui Dumnezeu Valeriu Anania/Mitropolitul Bartolomeu.

Avea doar 20 de ani (1941) când a fost arestat prima oară (închis pentru trei săptămâni), iar în anul următor, 1942, a fost arestat și condamnat din nou, la șase luni de închisoare, pentru că ar fi deținut în podul Mănăstirii Cernica materiale legionare și arme.

Sub aceeași acuzație, de activitate legionară, a fost arestat și în regimul comunist (1958) și condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale”. În 1964 a fost eliberat, împreună cu alți deținuți politici, în urma unui decret dat de autorități pentru grațierea detenției politice. Reabilitat, a îndeplinit mai multe funcții în Biserica Ortodoxă Română. A fost director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976-1982. În anul 1982 s-a retras la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului, rodul ostenelii sale fiind traducerea și adnotarea Sfintei Scripturi. Această traducere a fost tipărită cu binecuvântarea și prefața patriarhului Teoctist Arăpașu în anul 2001. Din 1993 și până la moarte a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (până în 2005 în cadrul Mitropoliei Ardealului). În anul 2006 a devenit primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

Mihai Viteazul, turdenii ți întreaga românime îi sunt recunoscători Mitropolitului Bartolomeu pentru zidirea Mănăstirii „Mihai Vodă„ de la mormântul Voievodului Primei Uniri. La comemorarea morții lui Mihai Viteazul din 201, Mitropolitul Bartolomeu a spus că „ar fi potrivit ca pe locul unde și-a sfârșit viața voievodul întregitor de țară, să se înalțe o mănăstire în memoria lui, iar numele să-i fie pomenit la acest sfânt altar necontenit”, iar în anul următor a pus piatra de temelie pentru actualul lăcaș de cult.

Cu acest prilej am realizat aceste două cărți poștale și ștampila specială.

Români – filatelişti ‘au ba – vi se mai pregăteşte ceva, de data aceasta cu prilejul aniversării a 200 de ani de la revoluţia condusă de pandurul din Vladimir – Gorj, dumnealui Domnul Tudor !

Cu acest prilej, Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti – Gruparea Centenar 2018 a realizat şi va pune la dispoziţia celor interesaţi un plic filatelic dedicat acestui oltean care a ridicat poporul la arme pentru lupta împotriva ‘tagmei jefuitorilor’, aşa cum afirma el însuşi.

Aviz amatorilor: tirajul plicului e limitat la 30 de exemplare ! (pentru detalii, ne întâlnim pe facebook, ca de obicei !)
(pe această cale, se cuvine să-i mulţumim încă o dată maestrului Romulus Harda pentru portretul oferit spre ilustrarea plicului prezentat)

Tudor Vladimirescu ( 1780, Vladimir, Gorj – 28 mai 1821, Târgoviște ) a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.

S-a născut în satul Vladimir, județul Gorj într-o familie de moșneni. A învățat carte și limba greacă în casa boierului Ioniță Glogoveanu, din Craiova, care a făcut din inteligentul și destoinicul băiat administrator de moșie și care l-a folosit în afacerile de negoț, mai ales la exportul de vite.
În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloșani, administrator al unui district de munte, funcție pe care o va deține până în 1820. În perioada 14 iunie – 26 decembrie 1814 a efectuat o călătorie la Viena, în perioada Congresului de Pace de la Viena (1814 – 1815), pentru a lichida moștenirea soției lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniță Glogoveanu), decedată la Viena și pentru a-i aduce în țară fetița.

Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ, făcând comerț pe cont propriu. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor (armată cu obligații semipermanente) și participă la războiul ruso-turc din 1806 – 1812, fiind recompensat de oficialitățile ruse cu ‘Ordinul Sfântului Vladimir’, clasa a III-a.
Cunoscător al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în capitala Imperiului Austriac. Întors în țară la începutul anului 1815, Tudor a aflat că garnizoana otomană din Ada-Kaleh, care cutreierase județele Mehedinți și Gorj, distrusese și gospodăria lui de la Cerneți…

Prezent apoi în capitala țării pentru susținerea unui proces de moșie în fața Divanului, Tudor află de hotărârea Eteriei de a porni mișcarea de eliberare a Greciei. Considerând momentul prielnic pentru a ridica poporul la luptă, are unele discuții cu reprezentanții Eteriei pentru cooperare militară, pentru ca ‘pandurii să înlesnească trecerea lui Ipsilanti peste Dunăre’.
A semnat o înțelegere cu așa numitul ‘Comitet de Oblăduire’ (format din boierii din ‘partida națională’, în frunte cu Grigore Ghica și Barbu Văcărescu), înțelegere prin care Tudor urma ‘să ridice norodul la arme’, având drept obiectiv principal înlăturarea regimului fanariot. ‘Cererile norodului românesc’ a fost un document cu caracter constituțional elaborat de Tudor Vladimirescu la 17 ianuarie 1821. În cele peste 30 de puncte ale acestui act, se evidenția scopul revoluției, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale țării, precum și realizarea unor reforme. Se insista asupra înființării unui stat obștesc, domn pământean, ales de cler și boieri. Bun diplomat, Tudor asigură în permanență pașalele de la Dunăre și Poarta Otomană că poporul s-a revoltat din cauza ‘cumplitelor patimi ce suferă din partea unirii pământenilor boieri cu cei după vremi trimiși domni și ocârmuitori acestui norod’.

Intrând în București la 21 martie 1821, în fruntea ‘adunării poporului’, este primit cu entuziasm de către masele populare din capitală. Preia de fapt, în primăvara anului 1821, conducerea țării, fiind numit de popor ‘Domnul Tudor’ (dar guvernând pentru aproape două luni doar ca un fel de prim ministru din zilele noastre…). Prezența lui Alexandru Ipsilanti la București în fruntea unei armate nedisciplinate, după ce acțiunea lui fusese dezavuată, ca și a românilor de altfel, de către Rusia, l-au pus într-o situație dificilă. Tudor îi cere conducătorului Eteriei să treacă Dunărea, așa cum promisese inițial, pentru ca Țara Românească să nu fie transformată în teatru de război.

Conducătorii eteriștilor au pus la cale un complot pentru a-l îndepărta. Ridicat prin trădare de la Golești, în timp ce se retrăgea spre Oltenia, la 21 mai, Tudor a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor…
Sunt de menţionat câteva comentarii pertinente ale unora dintre cei care s-au aplecat asupra momentului 1821, între care Nicolae Bălcescu, unul din liderii revoluţiei de la 1848, care afirma răspicat că paşoptiştii ‘îşi iau ca misie de a continua programa revoluţiei de la 1821’. Ulterior, Bogdan Petriceicu Hasdeu spunea: ‘cu anul 1821 se redeşteaptă din dureroasa-i letargie conştiinţa naţională a ramurei latine de pe ţărmurile Dunării’; iar A. D. Xenopol susţinea că ‘mişcarea lui Tudor, socială la început, fu împinsă de boierii cu care el se aliase pe tărâmul politic şi naţional’).

În perioada mai recentă, mişcarea condusă de Vladimirescu a fost catalogată în fel şi chip: răscoală, revoluţie, război civil, lovitură de stat,…
Cert e faptul că, în accepţiunea tradiţională, istorică şi legală, fostul vătaf de plai nu a fost niciodată înscăunat ca ‘Domn al Ţării Româneşti’. Şi atunci, Tudor Vladimirescu ce a fost ? Conducătorul unei răscoale ţărăneşti, omul Eteriei, unealta masoneriei sau a ţarului Alexandru I, poate doar partener al unei părţi a boierimii într-un proiect mai larg ce viza restabilirea domniilor pământene şi refacerea, măcar parţială, a unei autonomii prea ades ciuntită în ultima sută de ani de Sublima Poartă ?…
…şi istoria încă se mai scrie, nu ?!?

Dragilor, filatelişti ’au ba… Vă înfăţişez spre luare la cunoştinţă, cu o oarecare întârziere (scuzabilă, presupun ? din cauză de pandemie covidiană…), şase piese filatelice (plicuri omagiale cu ştampile speciale) editate de Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti – Gruparea ‘Centenar 2018’ cu prilejul a două aniversări remarcabile din istoria filateliei româneşti şi nu numai, după cum urmează :

trei plicuri editate cu ocazia aniversării a 140 de la înfiinţarea Marii Loji Naţionale din România la 8 septembrie 1880 de către primul Mare Maestru al acesteia, căpitanul Constantin Moroiu (1837 – 1918), cel care a fost între altele, preşedintele fondator al Societăţii Române de Timbrologie şi redactorul revistei ‘Timbrophilo’ (1891), prima publicaţie filatelică din România. Aceste plicuri filatelice au aplicată, pe lângă marca poştală obligatorie, o vignetă omagială emisă într-un tiraj redus, doar ‘pour les connaisseurs’ ? !
trei plicuri dedicate ilustrului filatelist George Matheescu-Sinaia (1870 – 1946), personalitate legendară a filateliei româneşti, la împlinirea a 150 de ani de la naştere. Rămas orfan de copil, acesta a pornit în viaţă ca băiat de prăvălie la un negustor grec, a fost fotograf, editor, negustor şi a ajuns, cu timpul, primarul oraşului Sinaia, pe care l-a păstorit timp de 20 de ani. A fost un pasionat filatelist, îndeletnicire care l-a apropiat de regii României, mai ales de Carol al II-lea, la rândul său filatelist. Recunoscut pe plan internaţional, medaliat la multe expoziţii filatelice din străinătate, menţionat în mai multe lucrări de specialitate, acest fiu de ţăran, autodidact, a devenit confidentul şi amicul lui Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Paul Zarifopol ş.a…

Aviz amatorilor: tirajul fiecărui plic e limitat la 30 de exemplare ! (pentru detalii, ne întâlnim pe facebook, ca de obicei !)

Români – filatelişti ‘au ba – vi s-a mai pregătit ceva, de data aceasta cu prilejul aniversării a 145 de ani de la naşterea celui ce a fost supra- numit ‘un geniu al sculpturii moderne universale’ : Constantin Brâncuşi (19 februarie 1976, Hobiţa / Gorj – 16 martie 1957, Paris / Franţa)

Cu acest prilej, Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti – Gruparea ‘Centenar 2018’ a realizat şi pune la dispoziţia celor interesaţi două plicuri filatelice dedicate acestui mare român, adevărat ‘patriarh’ al sculpturii moderne, cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Aviz amatorilor: tirajul fiecărui plic e limitat la 25 de exemplare ! (pentru detalii, ne întâlnim pe facebook, ca de obicei !) (pe această cale, se cuvine să-i mulţumim maestrului Romulus Harda pentru portretele oferite spre ilustrarea unuia din cele două plicuri).

SERBAN DRAGUȘANU telefon: 0722365809